Ai grijă la toc
Nu doare, dar înțeapă. Atunci și atât cât trebuie. În rest, așterne cuvinte pe pagina pe care ți-o împărtășesc. Cuvintele-mi sper să lase mai puține urme și mai mult zâmbete. Dar vom vedea, nu-i așa?
Cu toc,
G.
Momente și schije. Jurnal din zilele boleșniței
Te așezi pe pervazul geamului, ca pisica, îți proptești călcâiele de pielea peretelui, sorbi din cafea, cu lentoare, și din lume, cu limita ferestrei.Privești ușor superior, ca de la mansardă, spre strada plină cu vârf de soare, goală de oameni. O mașină luxoasă se oprește pe bărbia colțului de stradă, vis-a-vis. Coboară un tip, închide […]
Simptom
Cu cerneală suspendată între gânduriSe inundă de cuvinteÎi erup în piele. Emoțiile fac cruste de anticipareSe prescriu cu amânare Îi usucă buzele. Din gleznă până-n coapsăSe cațără un dorÎi scutură mușchii. Timpul gâlgâie în veneSe coagulează-n etapeÎi reduc temperatura. Cu cerneală uscată capătă distanțăSe dezarticulează verbeleÎi usucă umorile. G. Sursa foto: pocketjournal.com
Scrisori de mână
Alo! Da, mama!Am uitat să-ți mai zic ceva..Bine, bine. Ia zi-mi, ce-i?Să nu uiți să-mi aduci actele alea că te mănânc cu fulgi cu tot!Da, nu uit.. Te pup. Hai paaa! Aruncă în fotoliu telefonul mai deștept decât ea. Ori așa îi părea pentru că aplicațiile telefonului aveau timp de răspuns la realitate mai bun […]
Implozii cu pete de cafea
Bine. Hai că vorbim. Îmi pare rău. Da. Lasă…trece! Vezi că îți scrie cineva. Da, știu.. Un tip care crede că intimitatea se câștigă cu un paragraf direct. Aham, mai ales cu tine.. Hai, vorbim, pa! Pa! Ea închide ușa cu multă tandrețe de parcă dacă se închidea ușa cu liniște se întâmpla și liniștea […]